„Cuvântul lui Dumnezeu este bun, căci va fi pace
şi linişte în timpul vieţii mele”, aşa a zis împăratul Ezechia, după ce
proorocul Isaia i-a spus că tot ce au văzut solii din Babilon în casa lui, va
merge la ei, iar copiii săi vor ajunge sclavi şi fameni în Babilon.
Cuvântul
a fost bun doar pentru că i-a convenit şi nenorocirea venea după moartea sa,
cât despre copii şi toată casa sa ce urma să suporte pe nedrept judecata lui
Dumnezeu din cauza mândriei sale, din cuvintele împăratului, rezultă o totală
indiferenţă, o stare deplorabilă.
Nu
trebuie să ne fie indiferentă soarta urmaşilor noştri, şi totodată avem
responsabilitatea atât biologică cât şi spirituală, de a nu lăsa urmaşilor cum
a lăsat Ezechia poliţe pe care să le plătească ei în locul nostru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu