„Tot ce facem noi, Tu împlineşti pentru noi”. (Isaia 26:12)

Este una din cele mai mari binecuvântări ca să știm că trăim în acest angrenaj universal în care Dumnezeu este arhitectul și executantul a tot ce facem noi pozitiv în trecerea noastră efemeră spre eternitate.

„Căci noi sântem lucrarea Lui și am fost zidiți în Hristos Isus pentru faptele bune, pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele”. (Efeseni 2:10)

Numai în această epistolă vedem de câteva ori ce a făcut Dumnezeu mai dinainte pentru noi, neamurile.

„În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinți și fără prihană...”. „Ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiați prin Isus Hristos, după buna plăcere a voiei Sale”. (Efeseni 1:4-5)

„În El am fost făcuți și moștenitori, fiind rânduiți mai dinaintea, după hotărârea Aceluia care face totul după sfatul voiei Sale”. (Efeseni 1:11)

Tot ce avem acum și pentru vecinicie a fost împlinit pentru noi de Dumnezeu.

Singura noastră contribuție pe care o putem avea în tot ce ne-a fost consacrat este să credem tot ce ne promite Dumnezeu prin Fiul Său.

„Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a și hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său...”, iar „...pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a și chemat; și pe aceia pe care i-a chemat, i-a și socotit neprihăniți; iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniți, i-a și proslăvit”. (Romani 8:29-30)

Predestinația nu exclude responsabilitatea de a folosi pozitiv libertatea de a alege între adevăr și lumină, între bine și rău, între lumină și întuneric.

„Alegeți astăzi cui vreți să slujiți” și Dumnezeu care știe totul, a știut înainte de veşnicii ce va face fiecare cu libertatea sa, în funcție de care au fost făcute toate cele relatate mai sus.