luni, 13 februarie 2012

PATMOS CLEPSIDRA TIMPULUI - CAPITOLUL 19 ALELUIA, NUNTA MIELULUI.

        Cuvântul cel mai frecvent al acestui capitol este aleluia de oarece este capitolul biruințelor, câștigate de-a lungul multor ani de lupte și suferințe.
Primul aleluia se aduce lui Dumnezeu pentru că a Dânsului este mântuirea cinstea slava și puterea și pentru că a judecat prostituata cea mare răzbunând astfel sângele sfinților și martirilor din mâna ei.
Al doilea aleluia s-a adus pentru că fumul ei se ridică în sus în veci vecilor.
Al treilea aleluia este adus de 24 de lideri care stau în jurul scaunului de domnie, aruncându-se la pământ se înțelege că nu e vorba de pământul acesta, ci e vorba de închinare zicând Amin Aleluia.
Al patrulea glas care venea din scaunul de domnie zicea „Lăudați pe Domnul„ (Aleluia).
Al cincilea aleluia venea de la toată gloata de ființe cerești zicând „Domnul Dumnezeul nostru cel Atotputernic a început să împărățească„ să ne bucurăm și să ne veselim căci a venit nunta Mielului.
Mireasa Lui s-a pregătit.
În continuare viziunea pe care oare Apostolul și proorocul este că vede cerul deschis și în cer se vede pe Cineva călare pe un cal alb care se numea Cel Credincios  Cel Adevărat capul era încununat cu multe cununi împărătești, și purta un nume pe care nimeni nu-l putea citi.
Era îmbrăcat într-o haină înmuiată, în sânge.
Numele lui este „Cuvântul lui Dumnezeu„
Oștile din cer Î-L urmau călare pe cai albi, îmbrăcați în in subțire alb și curat.
Pe haină și pe coapse purta numele „Domnul Domnilor și Împăratul Împăraților„
Vedem că numai în acest capitol Domnul poartă șapte  nume.
1 Cel Credincios
2 Cel Adevărat.
3 Cuvântul lui Dumnezeu.
4 Un nume nou nedefinit.
5 Domn al Domnilor și
6 Împărat al Împăraților
7 Judecătorul, din gura Căruia ieșea o sabie ascuțită ca să lovească neamurile cu ea. Vers 15.
Domnul Isus promisese biruitorilor Bisericii din Filadelfia Apoc 3-12 că le va spune numele Său cel nou.
Acolo unde totul va fi nou și noi vom avea nume noi dar nu numai noi ci chiar Domnul nostru Isus Cristos.
Pe lângă glasul celor șapte tunete din capitolul 10, despre care numai Ioan știe ce au zis, numele noi de pe piatra albă Ap.2-7 promise biruitorilor din Pergam, și numele nou al Domnului nostru Isus Cristos, acestea continuă să rămână taine pentru toți cercetătorii Apocalipsei în virtutea adevărului din Deuteronom 29-29 „că lucrurile descoperite sânt ale oamenilor iar lucrurile ascunse sânt ale lui Dumnezeu„.
Un înger care stătea în soare a strigat tuturor păsărilor cerului „Veniți adunați-vă la ospățul cel mare a lui Dumnezeu„
Mâncați carnea împăraților carnea căpitanilor carnea celor viteji etc.
Babilonul care devenise o închisoare a tuturor păsărilor necurate și urâte, ajunge să fie devorat de toate aceste păsări, la invitația îngerului din soare.
Oamenii nu mai pot face față acestor păsări ale gândurilor, și marii psihologi au demonstrat, că singura evadare a celor mai mulți din această sclavie a gândurilor, este sinuciderea.
După ce Diavolul a pus în inima lui Iuda gândul să-L vândă pe Domnul Isus, sinuciderea a urmat de la sine s-a dus de s-a spânzurat.
Pe lângă alte două recorduri mondiale, România deține și pe acesta al sinuciderilor.
Dezastrul gândurilor dinlăuntru, cheamă toate nenorocirile de afară.
A urmat apoi o coaliție a fiarei cu toți împărații, și oștirea lor ca să facă război împotriva Celui ce era călare pe calul alb și oștirii Lui.
Fiara a fost prinsă împreună cu proorocul mincinos care făcuse înaintea ei semne ca să amăgească pe cei ce primise semnul ei și se închinase icoanei ei.
Amândoi fiara și proorocul mincinos au fost aruncați de vii în iazul de foc care arde cu pucioasă.
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu