vineri, 3 februarie 2012

PATMOS - CLEPSIDRA TIMPULUI - Cap. 9 LĂCUSTELE ȘI ÎNGERII EUFRATULUI.

Capitolul 9 din Apocalipsă este cel mai sumbru și greu de explicat din carte, deoarece se petrec fenomene care au cutremurat chiar pe îngeri cu atât mai mult pe noi oamenii.
La sunetul trâmbiței a cinci ea se coboară din cer un înger cu numele unei stele care primește cheia fântânii adâncului pe care o deschide, și iese un fum ca al  unui cuptor din care apar niște lăcuste cu otrava scorpionilor, ființe care deșii se hrănesc numai cu verdeață de data aceasta nu vor atinge nimic verde ci vor ataca numai oamenii,  care nu vor avea pe fruntea lor pecetea lui Dumnezeu relatată în cap 7, dar numai pentru cinci luni.
Aceasta este cea mai elocventă probă că cei 144.000 de misionari din cele 12 seminții ale lui Israel, nu vor fi loviți de atacurile lăcustelor, datorită pecetei divine.
Orice lucrare diabolică relatată în cartea Apocalipsei are totdeauna termen limitat, o scadență precisă, ca o dovadă că oricât de dureroasă este lupta, Dumnezeu are totdeauna totul sub controlul Său.
Oricât de variate pot fi părerile despre lăcuste, scorpioni, cai, etc. trebuie să admitem după relatările Apocalipsei, existența unei lumi infernale, a unor ființe ce nu pot fi descrise prin cuvinte omenești, cu toată inspirația profetică a lui Ioan.
Începând cu acest capitol 9 din Apocalipsă facem cunoștință cu ființe pentru care nu se găsesc termeni de comparație în nici-o limbă de pe pământ, și apariția sau dispariția lor, este legată în special de perioada ultimilor trei ani și jumătate ale Necazului cel Mare.
Toată lumea în toată istoria sa nu a auzit despre aceste ființe infernale, cum sânt lăcustele din fântâna adâncului, cai cu cozi de scorpii dragoni, fiare sinistre, deoarece, atâta timp cât Biserica este pe pământ, apariția acestor ființe a fost și este imposibilă le spune Apostolul Pavel Tesalonicienilor.
În general Apocalipsa nu este agreată și studiată de mulți tocmai pentru că prezintă lucruri greu de explicat.
Importanța Bisericii constă în aceia că este sarea pământului, care neutralizează tot ce poate face mai rău Diavolul pe pământ, și orice apariție diabolică va fi posibilă numai datorită răpirii Bisericii, în pragul Necazului cel Mare.
Când îngerul al șaselea a sunat din trâmbița  sa un glas din cele patru coarne ale Altarului i-a spus îngerului să se ducă să dezlege pe cei patru îngeri care stau legați la râul cel mare Eufrat care stau gata pentru ceasul ziua luna și anul acela și au fost deslegați ca să omoare a treia parte din oamenii de pe pământ.
Oștirea acestor patru căpetenii era compusă din douăzeci de mii ori zece mii de călăreți, de unde rezultă că fiecare înger căzut care stătea legat la fluviul Eufrat de la căderea lui Lucifer, avea în subordine cincizeci de milioane cai  de aceia această oștire de două sute de milioane a fost definită ca fiind, Cavaleria Iadului.
Ca și lăcustele acești cai aveau față de lei și din gurile lor ieșeau flăcări de foc fum și pucioasă iar cozile lor ca niște șerpi atacau producând moartea unei treimi din omenire.
Cu toate acestea, oameni nu s-au pocăit de faptele lor continuând să se închine idolilor și icoanelor lor.
Cifrele au mare importanță în Biblie, și faptul că cifra 4 este numărul pământului  având patru puncte cardinale, patru anotimpuri, patru vânturi etc. cei patru îngeri legați la Eufrat în Irakul de astăzi, erau patru mari căpetenii după numărul mare a oștirii lor.
Eufratul împarte această planetă a noastră, în numai două puncte cardinale, și anume Răsăritul și Apusul și acolo cândva a început istoria și poate tot acolo se  va și  sfârșii.
În anul 323 înainte de Domnul Isus, Alexandru Macedon dincolo de Eufrat, ș-a găsit sfârșitul în plină glorie, iar la începutul secolului trecut Japonia ajunsese la Eufrat, și acum în acelaș loc un permanent război are loc între Apus și Răsărit.
La ora actuală armata Chineză depășește ca număr restul armatelor lumii, și acum orice este posibil oricând.    
Fratele Domnului Isus Iuda în cartea  sa la versetul 6 referitor la cei patru îngeri legați la Eufrat scrie următoarele. „El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puși în lanțuri vecinice, în întuneric, pe îngerii care nu ș-au păstrat vrednicia, ci ș-au părăsit locuința„
 Așa cum am arătat mai sus, că orice lucrare diabolică are o scadență, această Cavalerie a  Iadului după ce va nimici a treia parte din oameni ca o judecată pentru păcatele lor, vor fi legați iară în lanțurile vecinice, pentru judecata lor finală.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu