PATMOS CLEPSIDRA TIMPULUI - CAPITOLUL 20 ÎMPĂRĂȚIA DE 1000 DE ANI.

Este paradoxal să vezi că în capitolul în care se vorbește despre împărăția de 1000 de ani în partea a doua să se vorbească de un război planetar, după o asemenea împărăție binecuvântată

Istoria pământului este istoria războaielor.

Voi enumera ultimele șapte  războaie din a doua parte a necazului cel mare

1 În apoc. 12-7 ne spune că  „în cer s-a făcut un război între Mihael și îngerii lui și Satan cu îngeri lui, Balaurul cel mare șarpele cel vechi numit Diavolul și Satana acela care înșeală toată lumea a fost aruncat pe pământ, împreună cu îngerii lui.

Cerul s-a bucurat că pârâșul fraților nu mai poate face nimic, dar amintesc totodată faptul că biruința asupra Dragonului s-a datorat și credincioșilor care au folosit trei mijloace. Sângele Mielului, cuvântul mărturisiri și nu ș-au iubit viața până la moarte.

2 Versetul 17 din acelaș capitol, ne arată că Dragonul ajuns jos pe pământ, a pornit să facă război împotriva seminței femeii, adică împotriva rămășiței poporului ei care păzesc poruncile lui Dumnezeu și mărturia lui Isus dar fără succes.

De fapt toată istoria poporului Evreu pe pământ este o permanentă luptă a tuturor împotriva lor.

3 În capitolul 13 versetul 7 vedem că fiara ce s-a ridicat din mare adică Anticristul, va primi puterea de a face război sfinților și să-i biruiască. I s-a dat stăpânire peste neamuri popoare.

Totuși trebuie menționat faptul că biruința lui antihrist în războiul cu sfinții, nu se bazează pe slăbiciunea acestora deoarece nici jertfa Domnului Isus ce părea o biruință  a diavolului nu s-a datorat slăbiciuni Sale ci puterii Domului de a accepta martirajul, jertfa și învierea triumfătoare a demonstrat această afirmație.

Este dovada unei puteri deosebite de a nu accepta semnul fiarei și a nu te închina icoanei sale, motiv pentru care vor fi executați adică învinși, dar toți martirii vor învia ca învingători ai Fiarei, așa cum sânt descriși în capitolul 20.

4  În cap 16-16 vedem că lucrul acesta î-l fac toate popoarele lumii care se vor aduna pentru război în valea Armaghedonului dar toate oștirile vor fi distruse printr-un cutremur devastator și o grindină cu boabele de un talant ( 32 ) kilograme versetul 21.

5  Un nou război ni se arată în cap. 19-19  este declanșat de o nouă coaliție a fiarei cu toți împărații pămîntului și oștirile lor pentru a se lupta cu Cel ce era călare pe calul alb, și fiara cu proorocul mincinos, au fost aruncați de vii în iazul de foc, ce arde cu pucioasă.

6 Urmează un  război ofensiv al cerului fără adversar, când din ceruri coboară un înger puternic cu un lanț mare care prinde Dragonul șarpele cel vechi adică diavolul și Satana î-l leagă este aruncat Adânc, închis acolo, și pecetluită fântâna adâncului pentru 1000 de ani.

Este momentul împlinirii celor mai multe profeții din Biblie cu privire la Milenium adică Împărăția de o mie de ani a Domnului nostru Isus Cristos pe acest pământ.

7 După trecerea celor 1000 de ani de pace cum nu a mai văzut mai sus, conform programului lui Dumnezeu, Dragonul urmează a fi dezlegat pentru puțină vreme.

Dumnezeu a programat această deslegare a sa tocmai pentru a demonstra întregii omeniri cât poate fi de decăzută făptura umană, pe care 1000 de ani de binecuvântări nu vor reuși să o schimbe, și cât de ușor Dragonul va găsi atât de mulți aliați tocmai din numărul celor născuți în perioada binecuvântată a Mileniului.

Despre această perioadă binecuvântată a împărăției în pragul căreia vor învia toți martirii din timpul acestei grele perioade, adică toți cei care nu au primit semnul fiarei, pe frunte sau pe mână și nu s-au închinat ei Cuvântul lui Dumnezeu ne arată multe lucruri noi.

Nu vom mai fi  încorsetați de cele două elemente ale mărginirii noastre în timp și-n spațiu.

Nu va mai fi poluare fizică și morală.

Pentru că ne va face „asemenea chipului slavei Sale prin lucrarea puterii pe care o are de a-Și supune toate lucrurile„ Filipeni 3-21, nu vom mai avea nici un fel de obstacole, de netrecut.

Cei trei Petru, Iacov și Ioan pe muntele Taborului, au recunoscut pe ce doi oaspeți cerești Moise și Ilie fără a le fi fost prezentați de Domnul Isus, deoarece ei erau deja în starea de înviere în care vom fi și noi.

Vom cunoaște totul pe deplin după cum și noi am fost cunoscuți pe deplin. 1 Corinteni 13-12

  GOG,  MAGOG, ȘI DEMAGOG EZECHEL 38.

Capitolul 38 din Ezechel vorbește detailat despre vremurile de apoi când toate popoarele Nordice sub conducerea demagogului Gog domnul Roșului, Meșecului și Tubalului, împreună cu toți împărații lumii care vor invada Israelul.

Va fi o bună dar scurtă alianță între Dragonul roșu, și Domnul Roșului, ființe însângerate. 

La ultimul război din istorie pregătit de Dragonul eliberat ce va aduna o mulțime ca nisipul de pe malul mării, conduse de Gog și Magog din Nordul Rusiei, nu se vor mai lupta combatanți, ei vor asedia Ierusalimul și ceata sfinților, unde se va celebra probabil atunci o sărbătoare, poate a corturilor, și deodată un foc ce se va coborî din ceruri va mistui această mulțime însetată de sânge, care în toată istoria au învățat doar arta războiului.     

„Voi ploua foc și pucioasă peste ei peste cetele sale, peste popoarele multe care vor fi cu ei.

Îmi voi arăta astfel mărimea și sfințenia. Mă voi face cunoscut înaintea mulțimii neamurilor și vor știi că Eu sânt Domnul„ Ezechel 38. 22-23.

„Ca să Mă cunoască neamurile când voi fi sfințit în tine sub ochii lor Gog„ Ez. 38-16.

Diavolul va fi aruncat în iazul de foc unde deja       în capitolul precedent fuseseră aruncate fiara și proorocul mincinos.         

Am trecut în revistă aceste ultime 7 războaie din a doua jumătate a Necazului cel Mare pentru a înțelege înainte de a fi prea târziu, cine este generatorul și generalul războaielor pe pământ pentru a evita ori ce fel de conflict în această lume conflictuală.

Cercetătorii au stabilit că în toată istoria planetei noastre nu a existat o singură zi în care să nu fie undeva un război.

Romani au pretenția celor 40 de ani  fără război în perioada așa numită „PAX ROMANA„ dar chiar dacă ar fi așa ei nu au stăpânit niciodată întreaga planetă, mai existând imperiile Orientale, și cele Mayașe Africane etc.

Orice fel de conflict în orice domeniu nu are decât o singură origine și anume Luciferică.

„Urmăriți pacea cu toții și sfințenia fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul„.

„Înțelepciunea care vine de sus este mai întâi curată, apoi pacinică„ adică nu pace cu orice preț fără sfințenie.

Uneori Ecumenismul sacrifică sfințenia de dragul păcii, dar Biblia le consideră inseparabile.

Daniel a prevăzut că războaiele, vor ține până la sfârșit dar împreună cu ele și pustiirile.

Orice război din afară a început totdeauna dinăuntru.

                              

      

Apare un cer nou și un pământ nou deoarece cerul și pământul dintâi au trecut.

Cel mai important lucru de reținut este faptul că tot ce

vedem jos sau sus în cer sau pe pământ, viață temple împerii, fac parte din ceace Biblia numește „lucrurile dintâi„ adică trecătoare efemere toate pentru care nu se va mai găsii loc pentru ele. 20-11.

Măcar dacă numai lucrul acesta l-am învăța  în viață că tot ce face parte din lucrurile dintâi, adică tot ce are cerul și pământul actual, dispar, am fi foarte fericiți.

Soluția este doar una, nașterea a doua adică din nou, viziunea unui cer și a unui pământ nou, un templu nou ceva ce iese din sfera lucrurilor dintâi.

După cum se crede primul cer ar fi atmosfera și stratosfera, al doilea cer ar fi locul unde a fost aruncat Lucifer iar al treilea cer este locul unde a ajuns Pavel așa cum scrie dânsul în 2 Corinteni 12.

Biblia vorbește și despre Cerurile Cerurilor vecinice și despre apele care sânt mai presus de ceruri. Ps. 147.

Se crede deci că pământul și cerul despre care se vorbește în versetul 1 se referă la pământ și atmosfera sa.

Nu am auzit niciodată o explicație a momentului în care cerul și pământul a fugit dinaintea scaunului de domnie, ce se va întâmpla cu locuitorii cu ființele ce se vor afla în acel moment pe pământ.

Dispariția cerului și a pământului paradoxal are loc imediat după mileniu.

Noi nu avem pretenția de a înțelege totul ar fi o cutezanță, dar dacă Dumnezeu descopere cuiva un răspuns, noi ne vom bucura.

În urmă cu 65 de ani Tudor Popescu mi-a dat o carte intitulată „Notițe asupra Apocalisei„ în care spunea că populația existentă va fi mutată pe o altă planetă, deși nu aveau mulți nici aparate de radio, nimic nu se știa atunci despre teleportare.

S-ar putea ca odată cu dispariția actualului cer și pământ să apară cerul nou și pământul cel nou despre care vorbește capitolul următor 21-1, iar judecata celor ce stăteau în picioare înaintea tronului să aibă loc pe pământul cel nou  fapt ce rezultă din expresia șederii lor în picioare.

Misterul trecerii lor de pe un pământ pe altul va deslegat la timpul său.

În acelaș capitol nr. 20 apar cele mai importante evenimente ale viitorului dar și cele mai controversate.

Împărăția de 1000 de ani, ultimul război sub conducerea lui Gog și Magog, distrugerea lui și a tuturor alianților, dispariția cerului și a pământului, și judecata finală.

Dacă în toate textele biblice în decursul istoriei ordinea este „mici și mari„ de această dată pentru prima dată în fața tronului judecății se schimbă ordinea și anume „mari și mici„

„Si am văzut pe morții mari și mici stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Niște cărți au fost deschise și a fost deschisă o altă carte care este cartea vieții, și morții au fost judecați după faptele lor  după cele ce erau scrise în cărțile  acelea„.  

Judecata începe cu cei mari, adică cei înălțați în ochi oamenilor despre care Domnul spune că șânt o scârbă înaintea lui Dumnezeu, și va continua cu cei mici.

Niște cărți au fot deschise și oamenii au fost judecați după cărțile acestea și apoi a fost deschisă o altă carte care este cartea vieți Mielului.

Această judecată  este exclusiv a celor necredincioși, deoarece cine crede nu mai este judecat.

Acum avem o carte de identitate un cod numeric personal amprente sau pupila ochilor înregistrate.

Există însă o tehnică divină înscrisă în una din cele peste două miliarde de celule ale creierului omenesc unde se înregistrează toate remușcările, și refulările negative ale întregii vieți, iar derularea pe marele ecran al universului a vieții fiecăruia  va atât de convingătoare încât la rostirea sentinței divine, toți acuzații vor zice amin neputându-se face nici-o contestație.

Așa cum am relatat mai sus fiecare om are cartea vieții sale ce se va deschide, în care s-au înregistrat toate vorbele gândurile imaginațiile, faptele în ordinea cronologică.

Totodată este cartea vieții Mielului care cuprinde numele tuturor copiilor lui Dumnezeu scrisă înainte de vecinicii.

În Atotputernicia și înțelepciunea Sa Dumnezeu respectă libertatea oferită oricărei ființe omenești, și știa ce va face fiecare om cu această libertate, că uni o vor folosi pozitiv iar alții negativ, și numai în funcție de ce va face fiecare cu libertatea sa a avut loc scrierea sau ne scrierea unui nume în Cartea Vieții Mielului.

 Nimeni nu poate acuza pe Dumnezeu că a omis pe cineva, deoarece nimic nu este mai respectat, ca libertatea de Dumnezeu care știe că libertatea este secretul fericirii.

Dacă cineva se crede ne dreptățit, pe loc poate fi înscris în Cartea Vieții Mielului, crezând în Dânsul.

„Pe cel ce vine la Mine nu-l voi izgoni afară„ Ioan 10

În versetul 14 vedem că  după ce Moartea și Locuința morților au eliberat pe morții care erau în ele pentru a judecați fiecare după faptele lor, atât Moartea cât și Locuința morților au fost aruncate în iazul de foc.

Iazul de foc este moartea a doua.

Cine s-a născut de două ori moare numai odată iar cine s-a născut numai o dată fără a se naște din nou moare de două ori.

Este singurul verset din Biblie care definește moartea a doua ca fiind iazul de foc.

Se pune întrebarea dacă Moartea și Locuința morților sânt adjective sau substantive, dar din textul de mai sus rezultă că sânt substantive, personificate care în final vor fi aruncate în iazul de foc deoarece Dumnezeu în programul Său nu a creat Moartea și tocmai de aceea o va și condamna ca și Locuința morților.